Fluturele si lampa

In timp ce pestritul fluture hoinarea zburand incoace si incolo prin intunericul noptii,zari deodata lumina unei lampi.Se indrepta numaidecat intr'acolo si,rotindu'se in jurul lampii in cercuri cand mai largi,cand mai stranse,se minuna foarte de o asemenea frumusete.
Dar cum nu se multumi doar s'o priveasca,ii trecu prin gand sa se poarte asa cum obisnuia sa se poarte si cu florile parfumate.Si indreptandu'si zborul in directia lampii,trecu plin de curaj pe deasupra flacarii,care ii parli marginile aripilor.
Fluturele cazu la piciorul lampii, cu desavarsire nedumerit de ceea ce i se intamplase.Nu putea pricepe cum dintr'un lucru atat de frumos i se putea trage cuiva un asemenea rau si o asemenea nenorocire?
Si dupace isi mai refacu intrucatva puterile,porni din nou in zbor.Dar de data asta,trecand chiar prin flacara lampii,cazu deindata ars.Ii mai ramase doar atat bruma de viata cat sa se gandeasca la princina nenorocirii sale si, inaltandu'si privirea spre flacara,gandi:
-O.lumina vicleana!Eu credeam ca am gasit in tine fericirea!Acum plang zadarnic dorinta,cand vad caci cu pretul vietii mele am cunoscut firea ta primejdioasa si distrugatoare!
Si dupa un plans amarnic si cu cainta,nefericitul fluture muri.
Unii oameni,alearga spre placeri usuratice si necuviincoase,care li se par atragatoare,fara sa'si dea seama cat sunt de pagubitoare si ajung pana la urma sa sfarseasca precum fluturele...